Cartea Urantia. Urantia Foundation

Читать онлайн книгу.

Cartea Urantia - Urantia Foundation


Скачать книгу
cu sufletul dezgolit al individului reflectat; şi chiar această certitudine şi perfecţiune a portretizării explică în parte de ce Cenzorii pot să opereze atât de just ca judecători drepţi. Discernătorii îi însoţesc întotdeauna pe Cenzori în orice misiune în afara Uversei; şi ei sunt la fel de eficienţi în afară, în universuri, ca şi în cartierul lor general de pe Uversa.

      28:5.21 (313.3) Vă asigur că toate aceste tranzacţii ale lumii spiritului sunt reale, că ele au loc în acord cu uzanţele stabilite şi în armonie cu legile imuabile ale domeniilor universale. Imediat ce au primit suflul vieţii, fiinţele fiecărui ordin nou creat sunt instantaneu reflectate sus; un portret viu al naturii şi al potenţialului creaturii este transmis ca un fulger sediului suprauniversului. Astfel, prin intermediul discernătorilor, Cenzorii sunt pe deplin informaţi exact de „felul de spirit” care a fost născut pe lumile spaţiului.

      28:5.22 (313.4) Aşa este cu oamenii muritori: Spiritul-Mamă al Salvingtonului vă cunoaşte pe deplin, căci Spiritul Sfânt de pe lumea voastră „cercetează toate lucrurile”, şi tot ceea ce Spiritul divin cunoaşte despre voi este imediat accesibil ori de câte ori discernătorii secorafici reflectă Spiritul cu privire la ceea ce Spiritul cunoaşte din voi. Trebuie totuşi să se menţioneze că cunoaşterea şi planurile fragmentelor Tatălui nu se pot reflecta. Discernătorii pot reflecta prezenţa Ajustorilor şi o fac (iar Cenzorii îi declară divini), însă nu pot descifra conţinutul minţii a Veghetorilor de Mister.

      28:6.1 (313.5) În aceeaşi chip ca şi semenii lor, aceşti îngeri sunt creaţi în serie şi în şapte tipuri reflectante, însă aceste tipuri nu sunt desemnate individual pentru serviciile separate ale administratorilor de supraunivers. Toţi seconafimii terţiari sunt ataşaţi colectiv Fiilor de Împlinire Trinitizaţi, iar aceşti fii ascendenţi îi utilizează cu schimbul; adică Puternicii Mesageri se pot folosi de oricare dintre tipurile terţiare, şi la fel fac şi coordonatorii lor, Cei Înalţi în Autoritate şi Cei fără de Nume şi Număr. Iată cele şapte tipuri de seconafimi terţiari:

      28:6.2 (314.1) 1. Semnificaţia Originilor. Fiii Trinitizaţi ascendenţi ai guvernului unui supraunivers au responsabilitatea de a se ocupa de toate problemele legate de originea oricărui individ, a oricărei rase şi a oricărei lumi; iar semnificaţia originii este chestiunea cea mai importantă pentru toate planurile noastre de avansare cosmică a creaturilor vii ale tărâmului. Toate relaţiile şi aplicarea legilor eticii decurg din faptele fundamentale ale originii. Originea este baza reacţiei relaţionale a Dumnezeilor . Autorul Comun întotdeauna „ia seama la om, la felul în care s-a născut”.

      28:6.3 (314.2) La fiinţele descendente superioare, originea este pur şi simplu un fapt care trebuie verificat; la fiinţele ascendente însă, inclusiv la ordinele inferioare de îngeri, natura şi circumstanţele originii lor nu sunt întotdeauna destul de clare, deşi au o importanţă deopotrivă de vitală la aproape fiecare cotitură în treburile universului - de unde şi utilitatea de a avea la dispoziţia noastră o serie de seconafimi reflexivi capabili să descrie instantaneu tot ce se cere privitor la geneza oricărei fiinţe, atât în universul central, cât şi pe tot cuprinsul tărâmului unui supraunivers.

      28:6.4 (314.3) Semnificaţiile Originii sunt genealogiile vii de referinţă imediată ale imensei mulţimi de fiinţe - umane, îngereşti şi de altă natură - care locuiesc în cele şapte suprauniversuri. Ei sunt întotdeauna gata să ofere superiorilor lor o estimare la zi, completă şi credibilă a factorilor ancestrali şi a statutului curent actual al oricărui individ de pe orice lume a suprauniversurilor lor respective; iar aprecierea faptelor deţinute este mereu la zi, aproape la minut.

      28:6.5 (314.4) 2. Memoria Milosteniei. Acestea sunt arhivele vii, actuale, totale şi complete, ale milosteniei care a fost extinsă la indivizi şi la rase, prin grija delicată a intermediarilor Spiritului Infinit în misiunile lor de a adapta justeţea dreptăţii la statutul tărâmurilor, aşa cum este ea destăinuită prin descrierile Semnificaţiilor Originii. Memoria Milosteniei dezvăluie datoria morală a copiilor milosteniei - datoriile lor spirituale - de pus în balanţă cu bunurile rezervei lor salvatoare stabilite de Fiii lui Dumnezeu. Revelând milostenia preexistentă a Tatălui, Fii lui Dumnezeu stabilesc creditul necesar pentru a asigura supravieţuirea tuturor. Apoi, şi conform concluziilor Semnificaţiilor Originii, este deschis câte un credit de milostenie pentru supravieţuirea fiecărei creaturi raţionale, un credit de proporţii generoase şi de o graţie suficientă pentru a asigura supravieţuirea oricărui suflet care doreşte cu adevărat cetăţenia divină.

      28:6.6 (314.5) Amintirea Milosteniei este o balanţă vie de încercare, o dare de seamă a contului pe care îl aveţi la forţele supranaturale ale tărâmurilor. Acestea sunt arhivele vii de manifestare a compătimirii care vor fi aduse drept mărturie în faţa tribunalelor de pe Uversa atunci când va fi judecat dreptul fiecărui individ la viaţa veşnică , atunci când „tronurile sunt aşezate şi sunt întronaţi Cei Îmbătrâniţi de Zile. Teledifuziunile Uversei de la ei sunt emise, şi dinaintea lor ies; sunt mii şi mii cei care slujesc pe lângă ei, şi sunt de zece mii de ori câte zece mii aceia care stau înaintea lor. Judeca este hotărâtă şi cărţile sunt deschise”, iar cărţile care sunt deschise cu un prilej atât de important sunt înscrisurile vii ale seconafimilor terţiari ai suprauniversurilor. Analele oficiale figurează la dosar pentru a corobora, dacă este necesar, mărturia Amintirea Milosteniei.

      28:6.7 (314.6) Amintirea Milosteniei trebuie să arate că creditul de economii deschis de Fiii lui Dumnezeu a fost din plin şi cu fidelitate utilizat în slujirea afectuoasă a personalităţilor pline de răbdare ale Celei de a Treia Surse-Centru. Însă atunci când milostenia este epuizată, când „amintirea” atestă epuizarea sa, atunci justiţia prevalează şi dreptatea hotărăşte. Milostenia nu este menită să fie impusă celor care o dispreţuiesc; milostenia nu este un dar de călcat în picioare de rebelii stăruitori ai timpului. Cu toate acestea, deşi milostenia este astfel cu măsură şi cu mărinimie acordată, soldurile voastre de credit individuale depăşesc întotdeauna cu mult putinţa voastră de a epuiza rezerva dacă sunteţi sinceri în intenţiile voastre şi cinstiţi în inima voastră.

      28:6.8 (315.1) Reflectorii milosteniei, cu asociaţii lor terţiari, se angajează în numeroase servicii suprauniversale, inclusiv învăţarea creaturilor ascendente. Printre multe alte lucruri, Semnificaţiile Originii îi învaţă pe ascenderi cum să aplice etica spirituală, şi după o astfel de pregătire, Amintirile Milosteniei îi învaţă să fie cu adevărat milostivi. În timp ce tehnicile spirituale ale serviciului de milostenie depăşesc concepţiile voastre, trebuie să înţelegeţi, încă de pe acum, că milostenia este o calitate a creşterii. Ar trebui să realizaţi că există o mare răsplată sub forma satisfacţiei personale care decurge din a fi mai întâi de toate drept, apoi nepărtinitor, apoi răbdător, şi apoi îngăduitor. Şi după aceea, pe această temelie, voi puteţi, dacă alegeţi şi dacă o aveţi în inima voastră, să faceţi pasul următor şi să arătaţi realmente milostenie; însă nu puteţi demonstra milostenie în mod izolat şi de la sine. Trebuie făcuţi toţi paşii aceştia, altfel nu poate exista o milostenie autentică. Poate să existe ocrotire, îngăduinţă sau caritate - chiar şi milă - însă nu milostenie. Adevărata milostenie vine doar ca încununarea magnifică a acestor ajutoare precedente pentru înţelegerea de grup, pentru preţuirea reciprocă, pentru camaraderia frăţească, pentru comuniunea spirituală şi pentru armonia divină.

      28:6.9 (315.2) 3. Importanţa Timpului. Timpul este unica înzestrare universală comună tuturor creaturilor volitive. Este „talentul” încredinţat tuturor fiinţelor inteligente. Aveţi cu toţii timp pentru a vă asigura supravieţuirea. Timpul se iroseşte în mod fatal doar dacă este înăbuşit sub neglijenţă, atunci când nu reuşiţi să îl folosiţi pentru a face sigură supravieţuirea sufletului vostru. A nu fi reuşit să profitaţi în cea mai mare măsură posibilă de timpul vostru, nu atrage sancţiuni fatale; această nereuşită nu face decât


Скачать книгу