---

Скачать книгу

---

a așteptat o clipă, incapabil să se decidă dacă să-i iasă în întâmpinare sau să o aștepte să intre. În final a ales să rămână așezat, sperând că asta l-ar face să pară mai puțin agitat. Apoi, cu o indiferență simulată, a mers spre bar, s-a urcat pe un scaun înalt, odihnindu-și cotul stâng pe suprafața de lemn închis, a sorbit ultima picătură a băuturii din pahar, privind cum sâmburele lămâii cade înapoi în pahar.

      Ușa s-a deschis cu un ușor scârțâit iar soldatul șofer s-a uitat împrejur verificând ca totul să fie în ordine. Colonelul a aprobat ușor din cap, iar escorta a condus-o pe Elisa înăuntru, invitând-o să meargă înaintea sa, cu un gest elegant al mâinii.

      - Bună seara, doctore Hunter, a spus colonelul ridicându-se de pe scaun și afișând cel mai frumos zâmbet al său.

      Sper că drumul a fost plăcut.

      - Bună seara, colonele, a răspuns Elisa, afișând un zâmbet la fel de amețitor. Foarte plăcut, mulțumesc. Șoferul dumneavoastră a fost extrem de amabil.

      - Poți pleca, mulțumesc, i-a spus el șoferului pe un ton autoritar. După un salut milităresc, tânărul s-a întors pe călcâie și a dispărut în noapte.

      - Vă pot oferi un aperitiv, profesore? A întrebat colonelul, chemând barmanul mustăcios printr-o mișcare a mâinii.

      - Orice beți și dumneavoastră, a răspuns Elisa fără să ezite, arătând spre paharul de martini pe care colonelul îl avea încă în mână. Apoi a adăugat:

      - Vă rog, spuneți-mi Elisa, colonele. Prefer așa.

      - Sigur că da. Și-mi poți spune Jack. ”Colonele” este pentru soldații mei.

      A început bine, s-a gândit colonelul.

      Barmanul a turnat al doilea martini și l-a întins nou sositei. Ridicându-l, l-a ciocnit cu cel al colonelului.

      - Noroc, a zis ea pe un ton vesel, luând o înghițitură.

      - Trebuie să-ți spun că arăți splendid în seara aceasta, Elisa, a spus colonelul, trecându-și rapid privirea peste invitata sa.

      - Ei bine, nici tu nu arăți rău. O avea uniforma farmecul ei, dar te prefer așa, a spus ea, cu un zâmbet drăcos și înclinându-și capul într-o parte.

      Cumva jenat, Jack și-a îndreptat atenția către conținutul paharului din mâna sa. S-a uitat la el o vreme, apoi a dat peste cap întregul conținut dintr-o înghițitură.

      - Mergem la masa noastră?

      - O idee bună, a exclamat Elisa. Sunt ruptă de foame.

      - Am comandat specialitatea casei. Sper să-ți placă.

      - Nu-mi spune că i-ai convins să gătească Masgouf! A întrebat ea, uimită, mărindu-și frumoșii ei ochi verzi cât de mult a putut. E aproape imposibil să găsești sturion în perioada asta a anului.

      - Doar ce-i mai bun pentru așa un oaspete, a spus colonelul cu îngâmfare, văzând că alegerea sa fusese apreciată. Și-a întins politicos mâna dreaptă și a invitat-o să-l urmeze. Având încă un zâmbet răutăcios, l-a lăsat să o conducă spre masă.

      Sala era decorată în stilul tipic regiunii. Lumina era caldă și diminuată iar draperiile enorme care veneau din tavan acopereau aproape în întregime pereții. Un covor imens cu elemente grafice Eslimi Toranjdar acoperea practic întreaga podea, iar altele, mai mici, fuseseră plasate în colțurile încăperii, pentru a încadra ansamblul. Evident, conform tradiției, masa ar fi trebuit servită așezați fiind pe canapea, având perne confortabile pe podea, dar fiind un vestic tipic, colonelul a preferat o masă ”mai normală”. Chiar și aceasta fusese aranjată cu atenție, culorile alese pentru fața de masă potrivindu-se perfect cu restul clădirii. Muzica de fundal, în care o Darbuka⁹ cu un ritm Maqsum¹⁰ acompania o melodie Oud¹¹ , umplea încăperea.

      O seară perfectă.

      Un chelner înalt și slăbuț s-a apropiat politicos de ei, și, cu o plecăciune, i-a invitat să ia loc. Colonelul a lăsat-o pe Elisa să se așeze prima, în timp ce el se concentra pe aranjarea scaunului său, apoi s-a așezat în fața ei, având grijă să nu-i intre cravata în farfurie.

      - Locul acesta este foarte drăguț, a spus Elisa, uitându-se în jurul ei.

      - Mulțumesc, spuse colonelul. Trebuie să recunosc că eram puțin îngrijorat că nu-ți va plăcea. Dar apoi mi-am amintit de pasiunea ta pentru zona aceasta și m-am gândit că ar fi cea mai bună alegere.

      - Ai presupus corect, a spus Elisa, dezvăluindu-și, din nou, frumosul zâmbet.

      Chelnerul a desfăcut o sticlă de șampanie, și în timp ce le umplea cupele, un altul a sosit, aducând o tavă.

      - Ați dori să încercați niște Most-o-bademjun¹² ?

      Cei doi participanți la cină s-au uitat unul la altul cu încântare. Ridicându-și paharele au toastat încă o dată.

      ÃŽntr-o mașină închisă la culoare, aflată la aproximativ o sută de metri depărtare, două persoane manevrau un sistem complicat de supraveghere.

      - Ai văzut cum o răsfață colonelul pe tipa aia? a spus cu un rânjet cel de pe scaunul șoferului, care era vizibil mai plinuț. Mesteca un sandviș enorm și-și umplea burta și pantalonii de firimituri.

      - O idee genială să introducem un transmițător în cercelul profesorului, a răspuns celălalt, mult mai slab, cu ochi mari, închiși la culoare, în timp ce sorbea cafea dintr-un pahar mare, de hârtie maro. Auzim tot ce vorbesc de aici.

      - Asigură-te că nu o dai în bară și înregistrează totul, a bombănit celălalt, altfel o să ne pună să mâncăm cerceii ăia la micul dejun.

      - Stai liniștit. Sunt familiarizat cu echipamente de genul ăsta. Nu vom rata nici măcar o șoaptă.

      - Trebuie să aflăm exact ce a descoperit doamna asta, a adăugat cel mai plinuț. Șeful a investit o grămadă de bani pentru a urmări cercetarea asta în secret.

      - Cu siguranță nu va fi ușor cu toată securitatea pe care a instalat-o colonelul. Bărbatul mai slab s-a uitat spre cer ca și când ar fi într-un vis, apoi a adăugat:

      - Dacă mi-ar da și numai o parte din banii ăia, aș fi undeva sub un palmier în Cuba, și singura mea grijă ar fi dacă să comand o Margarita sau o Pina Colada.

      - Și poate câteva fete în bikini care să te dea cu cremă, a spus cel mai plinuț, izbucnind în râs, și dând pe jos firimiturile de pe burta care se mișca în sus și jos.

      -Aperitivul ăsta e delicios. Vocea profesorului era ușor distorsionată de micul amplificator din panou.

      - Trebuie să

---

Скачать книгу