<< Capitolul 12 | Titlurile | Conţinutul | Capitolul 14 >>

      Capitolul 13

Sferele sacre ale paradisului

      13:0.1 (143.1) ÎNTRE Insula centrală a Paradisului şi cel mai central dintre circuitele planetare de pe Havona se intercalează în spaţiu trei circuite minore de sfere speciale. Circuitul interior este compus din şapte sfere secrete ale Tatălui Universal; al doilea grup este format de cele şapte lumi luminoase ale Fiului Etern, iar la exterior se găsesc cele şapte imense sfere ale Spiritului Infinit, lumile constituind sediul administrativ al Celor Şapte Spirite Maestru.

      13:0.2 (143.2) Aceste trei circuite septuple ale Tatălui, Fiului şi Spiritului sunt sfere de splendoare de nedepăşit şi de glorie inimaginabilă. Chiar şi materialele construcţiei lor fizice sunt de un ordin care nu vă este revelat. Materialele fiecărui circuit sunt diverse, şi fiecare lume a fiecărui circuit este diferită, mai puţin cele şapte lumi ale Fiului, care au toate aceeaşi constituţie fizică. Aceste douăzeci şi una de lumi sunt toate sfere enorme şi fiecare grup de şapte este eternizat în mod diferit. Pe cât o ştim noi, ele au existat întotdeauna; la fel ca şi Paradisul, ele sunt eterne. Nu există nici arhive nici tradiţii asupra originii lor.

      13:0.3 (143.3) Cele şapte sfere secrete ale Tatălui Universal circulă în jurul Paradisului, foarte aproape de Insula eternă; ele reflectă puternic luminozitatea spirituală a strălucirii centrale a Deităţilor eterne. Ele răspândesc această lumină de glorie divină asupra întregului Paradis şi chiar asupra celor şapte circuite ale Havonei. Energiile impersonale de luminozitate spirituală îşi au originea tocmai pe cele şapte lumi sacre ale Fiului Etern. Nici o fiinţă personală nu poate să locuiască pe nici unul dintre aceste şapte tărâmuri strălucitoare care iluminează cu glorie spirituală tot Paradisul şi toată Havona şi dirijează pura luminozitate a spiritului către cele şapte suprauniversuri. Aceste sfere strălucitoare ale celui de-al doilea circuit emit, de asemenea, lumina lor (lumină fără căldură) către Paradis şi către miliardul de lumi al celor şapte circuite ale universului central.

      13:0.4 (143.4) Cele şapte lumi ale Spiritului Infinit sunt ocupate de Cele Şapte Spirite Maestru care prezidează destinele celor şapte suprauniversuri şi transmit iluminarea spirituală a celei de a Treia Persoane a Deităţii acestor creaţii a timpului şi spaţiului. Havona întreagă, însa nu şi Insula Paradisului, este scăldată în aceste influenţe spiritualizatoare.

      13:0.5 (143.5) Cu toate că lumile Tatălui sunt sfere de statut ultim pentru cei care au fost înzestraţi cu personalitate de către Tată, nu aceasta este funcţiunea lor exclusivă. Numeroase fiinţe şi entităţi, altele decât personale, locuiesc pe aceste lumi. Fiecare lume a circuitului Tatălui şi a circuitului Spiritului adăposteşte un tip distinct de locuitori permanenţi. Însă noi credem că lumile Fiului sunt locuite de aceste tipuri uniforme de fiinţe diferite de cele personale. Fragmentele Tatălui fac parte din nativii Diviningtonului. Celelalte ordine au drept de cetăţenie permanent, însă nu vă sunt revelate.

      13:0.6 (143.6) Cei douăzeci şi unu de sateliţi ai Paradisului servesc numeroaselor ţeluri, care nu sunt revelate în aceste expuneri, atât în universul central, cât şi în suprauniversuri.

      13:0.7 (143.7) Voi nu sunteţi capabili să înţelegeţi decât prea puţin din viaţa acestor sfere. Nu puteţi obţine o abordare valabilă, nici măcar una sumară a naturii şi funcţiuni lor; miile de activităţi care nu vă sunt revelate continuă. Aceste douăzeci şi una de sfere înglobează potenţialele funcţiunii universului principal. Aceste capitole nu permit decât să facă posibilă întrezărirea anumitor activităţi circumscrise aparţinând prezenţei vaste a marelui univers; sau mai degrabă, a unuia din cele şapte sectoare ale marelui univers.

1. Cele şapte lumi sacre ale Tatălui

      13:1.1 (144.1) Circuitul sferelor vieţii sacre a Tatălui conţine singurele secrete inerente personalităţii în universul universurilor. Aceşti sateliţi ai Paradisului, formând circuitul cel mai central din cei trei, reprezintă singurele domenii interzise din universul central care sunt preocupate de personalitate. Paradisul de jos şi lumile Fiului sunt, de asemenea, închise personalităţilor, însă aceste două domenii nu se preocupă nicicum direct de personalitate.

      13:1.2 (144.2) Lumile Paradisiace ale Tatălui sunt dirijate de ordinul mai elevat al Fiilor Staţionari ai Trinităţii, Secretele Supremaţiei Trinitizate. Despre lumile acestea există puţine lucruri despre care pot vorbi; iar din multiplele lor activităţi sunt autorizat să dezvălui şi mai puţin. Asemenea informaţii le privesc numai pe fiinţele care au activităţi acolo, precum şi pe cele care sosesc. Cu toate că sunt puţin familiarizat cu şase dintre aceste lumi speciale, nu am aterizat niciodată pe Divinington; această lume îmi este total interzisă.

      13:1.3 (144.3) Una dintre raţiunile pentru care aceste lumi sunt secrete este aceea că fiecare dintre aceste sfere sacre beneficiază de o reprezentare sau de o manifestare specială a Deităţilor care compun Trinitatea Paradisului. Nu este vorba de o personalitate, ci de o prezenţă unică a Divinităţii, pe care o pot aprecia şi înţelege doar grupurile speciale de inteligenţe care locuiesc pe fiecare sferă specifică, sau susceptibile de a fi admise acolo. Secretele Supremaţiei Trinitizate sunt agenţii personali ai acestor prezenţe specializate personale şi impersonale ale Divinităţii; iar Secretele Supremaţiei sunt fiinţe înalt personale, splendid înzestrate şi magnific apte scopului lor exaltat şi dificil.